Sfantul Nicolae

Inceput de decembrie, seara rece, ceata sta inca atarnata de crengile de jos ale copacilor. Acusi, la adapostul intunericului va incepe sa creasca, sa umple vaile, luminisurile padurii, curtile intunecate. E frig, iar in aerul rece se ridica fuioare de fum.
In toate sobele ard bucatile de lemn, jarul aprins raspandeste lumina si caldura indiferent cat de mica este casa in care este aprins focul. Uneori se mai aude cate un harapnic pocnind. Copilandrii mai mari inca sunt pe ulita si-si incearca indemanarea.
Un fior strabare fiecare prag de casa, nasuri mici sunt strivite de sticla in incercarea de a vedea fiecare miscare de pe ulita. E seara de ajun a marii sarbatori a Sfantului Nicolae. In aer pluteste inca mirosul placintelor coapte azi, pentru ca fiecare gospodarie sa il primeasca in cinste pe Sfantul musafir.
Bunul Sfant, darnic si corect, si-a facut loc in inima tuturor, mari si mici deopotriva. Fiecare picatura din dragostea lui pentru Hristos s-a transformat in minuni, in daruri, in pilde de viata pentru ca altfel cum ai putea iubi pe cineva care poate – dupa judecarea faptelor tale - sa iti aduca un cadouas sau .. o varguta?
Bun, cadoul il inteleg, poate spune oricine, dar varguta? Varguta de ce fie o optiune? Insa uite ca Bunul Sfant Nicolae are puterea sa transforme si aceasta varguta intr-un dar. Crenguta care foloseste ca varga se pune in apa, in dimineata acestei zile si, printr-o minunata intamplare in preajma Anului Nou aceasta crenguta va avea flori! Flori albe, de primavara, semn ca anul va fi bun si rodnic…

An de an am urmarit miracolul primilor muguri aparuti pe crengute, apoi varful lor a pocnit si micutele petale albe s-au aranjat frumos intr-o splendida floare. Masa de Anul Nou am impodobit-o cu aceste flori, spre mirarea si incantarea musafirilor. Bunul Sfant Nicolae isi trimetea, in felul acesta, semnul pana la inceputul Anului urmator…

Cred cu tarie ca Sfantul Ierarh Nicolae ne ajuta, face minuni oricand ne rugam lui cu credinta. Cred cu tarie ca pe Sfantul Ierarh Nicolae, pastorul cel milostiv, nu-l putem praznui mai cu cinste decat prin aceea de a-i urma pilda iubirii sale de oameni.
Si mai cred cu tarie ca strabunii nostri au stiut, cumva, ca vor veni ani, vremuri, in care vom avea nevoie de o scoala a bunatatii ceresti. Din acest motiv, ne-au lasat zeci de biserici cu Hramul Sfantului Ierarh Nicoale, pentru a avea locul unde sa mergem la aceasta “scoala” a bunatatii!


“Prea Sfinte Nicolae, grabeste si ne scoate pe noi din nevoile noastre acestea de acum; si mantuieste turma credintei crestine cu rugaciunile tale”.