sâmbătă, 31 martie 2012

Au sosit berzele!

Am constientizat sosirea primaverii, am simtit valul de caldura, apoi ploile si vantul care a inceput sa imi usuce gradina.
Insa aseara, cat inca mai era lumina dar intunericul se pregatea sa se instaleze in ograda, ei bine aseara am dat nas in nas cu ditamai Frumusetea de Primavara! Merita majusculele, pe cuvant!

Am iesit din casa cu destinatia magazia de alimente, am trecut de coltul casei spre gradina si o miscare alba, fantomatica mi-a atras atentia. A fost mai mult ca atunci cand ti se pare ca vezi ceva cu coltul ochiului pentru ca, de fapt, eram vrajita de cantecele mierlelor si ale privighetorilor abia sosite la noi.... Am intors rapid capul sa vad ce mi-a atras atentia...
La marginea livezii, pe negrul pamantului arat s-a conturat o splendida silueta: o barza! Mergea maiestos peste brazdele de pamant, cumva neafectata de denivelari, intr-o plutire cercetatoare. Am incremenit de frica sa nu o sperii, desi ne despartea ceva spatiu. Si-a continuat drumul alba, frumoasa, cu aer de salbaticiune. Am vazut-o mai bine si am tras concluzia ca este masiva si puternica, deci era un mascul, probabil primul sosit in cautarea locului de cuibarit.
In partea de jos a curtii avem un iaz micut care vara e plin de broaste. Probabil asta a fost "argumentul" poposirii in curtea mea a solului maiestos.

M-am strecurat usor, pe langa zidul casei si mi-am chemat si sotul sa fie martor al acelei intalniri. Am stat amandoi, pret de minute bune sa-i admiram mersul. Minunata pasare calatoare se simtea in elementul ei, linistea din jur era sparta doar de catre un latrat de caine din curtile vecinilor....
Apoi le-am vazut si pe restul.... Doua, apoi trei, apoi uite inca una, cate or fi fost nu stiu dar baletul lor era ireal. Desenau opturi perfecte pe cerul pe cale sa se intunece, planau pe fiecare pala de vant, se incrucisau cu viteza ametitoare si apoi reveneau in volte largi, magice. Si totul intr-o tacere deplina, chiar deasupra mea, despartiti doar de suieratul vantului. Ma furnica palma sa intind mana pentru ca puteam jura ca as atinge o aripa, o pana, asa de aproape mi se pareau ca sunt ....
In tot acest timp barza poposita in curtea noastra si-a continuat mersul prin vie, a ciugulit cate ceva, pana s-a apropiat la cativa pasi de noi. Tot tabloul format de stolul de sus si de "capitanul" de jos m-a facut sa simt ca dau noroc cu primavara, ca minunea asta de creatie care ne inconjoara si-a ridicat putin coltul cortinei ca sa imi aduca aminte de cat de frumoasa e lumea... Mi-a trecut prin minte ca din acest motiv a randuit bunul Dumnezeu sa serbam Invierea acum, primavara, pentru ca avem milioane de motive sa reinviem si noi in fiecare an... Avalansa de ganduri, senzatii, emotii toate m-au sagetat in fractiuni de minut, cat timp stateam nemiscata si admiram.

Apoi, la un foarte mic pas al nostru, barza din curte a dat semnalul. A dat din aripi doar de doua ori si deja era sus, alaturi de celelelte balerine. O forta si o amplitudine a aripilor care s-au auzit dislocand aerul, dar fara sa isi piarda gratia si iata-l sus, conducand stolul. S-au indreptat spre padure, mici puncte albe in intunericul care napadise curtea.

Azi dimineata, la prima ora, preafrumoasele balerine m-au intampinat iar. De data asta in fata casei, apoi deasupra ulitei si a casei de vis-a-vis, semn ca se obisnuisera cu locul, ca gasisera copaci inalti si trainici la marginea padurii unde sa poposeasca stolul abia sosit.
Acelasi dans inaripat, acelasi opturi ideale de parca desenau ADNul uman sau Coloana Infinitului, acelasi volte planate pe palele de vant. Cativa copii dansau in drum si le imitau tinandu-si mainile in aer, adultii isi ridicau fruntile spre cer ca sa nu piarda niciun minut de spectacol constienti ca participa la un fragment de maretie.
Le-am urmarit pana s-au grupat, din nou la marginea padurii brodand cu spuma alba copacii.. Toata ziua, cand faceam o pauza de la treaba ridicam privirea sa verific daca dantela alba e la locul ei. Era acolo, numai cate una-doua pasari le mai vedeam rotindu-se in inalt.

E bine sa le stiu aici, simt ca e ca si cum a fost "semnata" o garantie pentru locul in care stau, ma asigura ca e bine aici si liniste, ca e departe de agitatia restului lumii... Bun venit si o sedere cat mai frumoasa!

Niciun comentariu: