A sosit sarbatoarea Nasterii Domnului, au trecut colindatorii pe la casa noastra, am primit bradutul impodobit intai in curtea noastra si apoi in casa, am ascultat slujba primei zile de Craciun... Le-am asteptat, asa cum le astept in fiecare an, le-am "degustat" pe indelete si le-am lasat sa plece in raftul cu amintiri.
Anul ce vine, cu voia Domnului, le vom astepta iarasi, cu sanatate si cu inima plina de frumusetea zilelor acestea. Se aduna un soi de oboseala dupa Craciun, dar nu o oboseala neaparat neplacuta ci una ca dupa un lucru bine facut. Stiti voi, sunt frant dar am facut treaba buna asa ca merge oboseala asta....
Meniul nostru de Craciun nu s-a abatut prea mult de la cel clasic romanesc, atat de blamat de dieteticienii moderni. Am facut salata boeuf (de fapt, poulet, daca este sa respectam tipul carnitei folosite), racituri moldovenesti (sau piftie, pentru cei din alte zone), sarmale din piept de curcan, friptura de curcan, cozonac umplut cu nuca (neaparat si fara abatere, umplutura este cu nuca).
Recunosc deschis ca am avut grija sa pun la prins ceva lapte ca sa avem cu ce ne racori dupa carnea consumata (mai ales dupa post, mai greu cu readaptarea), am cumparat citrice de cateva feluri (sa fie) si tin pregatite si niste mere si morcovi pentru o eventuala salata de cruditati... Nu a fost cazul, inca.
Urmeaza inca o tura de pregatiri pentru Anul Nou, dar de obicei la runda a doua mai "periem" putin meniul. Poate ceva aperitive mai deosebite si o friptura.
Bradul pe care l-am gasit este atat de frumos, nici daca i-as fi asezat crengile cu mana nu ar fi fost asa de perfect.
Dupa cum se vede din imagini, bradutul nostru are si tricolor, ca sa simta ca petrece sarbatoarea Nasterii Domnului in casa de romani! (sic!)
In varf, i-am pus bradului funda si am pus un aranjament si pe lada de zestre de langa el, ca sa simta atmosfera de sarbatoare.
Exceptand ziua de Ajun, cand a fost cald ca primavara, in rest am avut o zapada frumoasa ca de inceput de lume.
Gata. In casa miroase a brad si a cozonac, luminitele din pom imi vine sa le tin aprinse si atunci cand bate soarele pe ele si aproape ca nu se mai vad, e un aer de sarbatoare peste toata curtea noastra asa incat va trimit de aici, din satul meu pitit intre dealuri, urarea noastra de La multi ani, un an normal, fericit, cu sanatate si echilibru in tot ceea ce facem. Sa avem, in 2011, inteligenta de a alege mereu ce e mai bine pentru fiecare dintre noi si sa nu uitam nicio clipa sa spunem Doamne ajuta!
3 comentarii:
Doamne ajută, Ana, să fie 2011 un an mai bun şi mai rodnic, să lăsăm în urmă tot ce-a fost durere sau strângere de inimă su tristeţe, să fie toate ca la început de lume(cum frumos zici), bune foarte, căci Domnul nostru este bun.
La mulţi ani!
La multi ani, din toata inima!
Sa avem un an bun, in care sa deschidem bine ochii si inimile si sa facem mult bine pentru ca numai asa poate sa ne fie si noua bine. Doamne ajuta!
Trimiteți un comentariu